Japoneză hokku. Japoneză hokku despre natură. Poemele lui Hokku

Frumusețea poeziei încântă aproape toți oamenii. Nu e de mirare că ei spun că muzica poate înfrunta chiar fiara cea mai feroce. Deci frumusețea creativității se scufundă adânc în suflet. Cum diferă poemele? Ce este atât de atractiv japonez trehstishiya hokku? Și cum să înveți să percepeți semnificația lor profundă?

Frumusețea poeziei japoneze

Lumina lunii și fragilitatea fragilă a zăpezii de dimineață inspiră poeții japonezi pentru a crea o cifră de trei cifre de strălucire neobișnuită și adâncime. Hokku japonez este un poem care se distinge prin lirismul său. În plus, poate fi neterminată și lasă loc pentru imaginație și reflecție atentă. Poemele hokku (sau haiku) nu tolerează grabă sau duritate. Filozofia acestor creații sufletești este direcționată direct în inimile ascultătorilor și reflectă gândurile și secretele ascunse ale scriitorului. Oamenii simpli sunt foarte îndrăgostiți să creeze aceste formule poetice scurte, în care nu există cuvinte inutile, iar silaba merge armonios de la folk la literatură, continuând să dezvolte și să genereze noi forme poetice.

Apariția unei forme poetice naționale

Forme poetice originale, atât de celebre în Japonia - pista și triestigia (cisternă și hochei). Rezervorul este literalmente tratat ca un cântec scurt. Inițial, așa-numitele cântece populare care au apărut în zorii istoriei japoneze. În literatura japoneză, rezervorul a fost împins de nagaut, care avea o lungime excesivă. În folclor au fost păstrate cântece epice și lirice de lungime variată. După mulți ani, japonezii hokku s-au separat de tancuri în perioada de glorie a culturii urbane. Hokku conține toată bogăția imaginilor poetice. În istoria poeziei japoneze au existat perioade atât de prosperitate, cât și de declin. Au existat momente când hocheiul japonez ar putea dispărea cu totul. Dar, pentru o lungă perioadă de timp, a devenit evident că formele scurte și pline de versuri sunt o necesitate și o nevoie urgentă de poezie. Astfel de forme de poezie pot fi compuse rapid, sub o furtună de emoții. Ideea ei fierbinte poate fi închisă în metafore sau aforisme, făcându-se memorabile, reflectând-o cu laude sau reproșuri.

Caracteristici ale poeziei japoneze

Poezia japoneză hokku se distinge prin dorința sa de laconicism, concisitatea formelor, iubirea pentru minimalism, care este inerentă artei naționale japoneze, care este universală și poate crea imagini minimaliste și monumentale cu virtuozitate egală. Ce este hocheiul japonez atât de popular și atractiv? Mai întâi de toate, acesta este un gând condensat, reflectat de gândurile cetățenilor obișnuiți, precaut de tradițiile poeziei clasice. Hokku japonez devine purtător al unei idei capabile și răspunde cel mai mult nevoilor generațiilor în creștere. Frumusețea poeziei japoneze este în imaginea acelor obiecte care sunt aproape de fiecare persoană. Aceasta arată viața naturii și a omului într-o unitate armonioasă pe fundalul anotimpurilor în schimbare. Poezia japoneză este syllabică, cu ritmuri bazate pe alternarea silabelor. Rima în hochei este neimportantă, dar sunetul principal și organizarea ritmică a triadei.

Dimensiunea poemelor

Doar cei neincreviți consideră că acest verset original nu are parametri și limite. Hokku japonez are un contor constant, cu un anumit număr de silabe. În fiecare verset există un număr: în primul - cinci, în al doilea - șapte și în al treilea - doar șaisprezece silabe. Dar acest lucru nu limitează libertatea poetică. Creatorul real nu va lua niciodată în considerare contorul în atingerea expresivității poetice.

Mărimea mică a hokku chiar și sonetul european face o monumentală. Arta de a scrie hokku japonez este tocmai în capacitatea de a exprima gândurile într-o formă condensată. În acest sens, hokku are o asemănare cu proverbele folclorice. Principalele diferențe dintre astfel de proverbe și hokku se află în trăsăturile genului. Japoneză hokku - aceasta nu este o vorbă de avertizare, nu o claritate marcată, ci o imagine poetică, decorată în mai multe lovituri. Sarcina poetului este în entuziasm liric, zbor de imaginație și detaliu al imaginii. Exemple japoneze Hokka chiar și în lucrările lui Cehov. În scrisorile sale descrie frumusețea nopților luminate de lună, stele și umbre negre.

Elemente necesare ale operei poeților japonezi

Metoda de creare a liniei japoneze de trei linii necesită activitatea maximă a scriitorului, plină de creativitate. Colectia de hokku este imposibil de purtat simplu prin ochi, nu concentrarea atentiei. Fiecare poem necesită o lectură gînditoare și o reflecție filosofică. Cititorul pasiv nu va putea simți impulsul conținut în conținutul creației. Numai atunci când gândurile cititorului și ale creatorului lucrează împreună, se naște o artă autentică, la fel cum leagănul unui arc și tremurul unui șir dau naștere muzicii. Dimensiunea miniaturală a hocheiului nu facilitează deloc sarcina creatorului, deoarece înseamnă că într-un număr mic de cuvinte este necesar să se găsească imensul și pur și simplu nu este timp pentru o prezentare lungă a gândurilor. Pentru a nu exprima în mod grăbit sensul, în fiecare fenomen scriitorul caută un punct culminant.

Eroii japonezilor Hokku

Mulți poeți își exprimă gândurile și emoțiile în hokku transferând rolul principal către un obiect specific. Unii poeți reflectă viziunea asupra lumii a oamenilor cu o imagine iubitoare de forme mici și afirmarea dreptului lor la viață. Poeții intervin în creațiile lor pentru insecte, amfibieni, țărani simpli și domni. Prin urmare, exemplele japoneze tri-chiu hoku au un sunet social. Accentul pus pe formele mici face posibilă desenarea unei imagini pe scară largă.

Frumusețea naturii în versuri

Hokku japonez despre natură este asemănător cu pictura, deoarece devine adesea un transfer al complotului picturilor și o sursă de inspirație pentru artiști. Uneori, hokku este o componentă specială a imaginii, care este servită sub forma unei inscripții decorate în stil caligrafic. Un exemplu frapant al unei astfel de lucrări este reprezentat de trei cifre ale lui Buson:
"Florile sunt spulberate, soarele se stinge în vest, luna se ridică în est".
Sunt descrise câmpuri largi, acoperite cu flori galbene de rapiță, care par deosebit de strălucitoare în razele apusului. Bilele solare focale contrastează efectiv cu paloarele lunii în creștere. În hokku nu există detalii care să demonstreze efectul iluminării și paleta de culori, dar oferă o privire nouă asupra imaginii. Din poet depinde gruparea elementelor principale și a detaliilor imaginii. Modul laconic al imaginii este similar cu hokku-ul japonez cu gravura de culoare ukiyo-e:

Ploaia de primăvară se prăbușește!
În modul în care vorbeau
Umbrelă și mino.

Acest Buson Hokku este o scenă de gen în spiritul gravurii ukiyo-e. Înțelesul lui - într-o conversație între doi trecători sub ploaia de primăvară. Unul dintre ele este acoperit cu o umbrelă, iar al doilea este îmbrăcat într-o mantie de paie - mino. O caracteristică a acestui hokku este respirația proaspătă de primăvară și umorul subtil, aproape de grotescul.

Imagini în poemele poeților japonezi

Poetul care creează hokku japonez preferă deseori imaginile vizuale, dar nu și cele de sunet. Fiecare sunet este plin de un sens special, de sentiment și de dispoziție. Poemul poate reflecta vuietul vântului, cicadele, strigătele unui fazan, cântecul unui lăcustă și un țipăt, vocea unui cuc. Acesta este modul în care un hokk este amintit, descriind întreaga orchestră care sună în pădure.

Lark cântă.
O lovitură puternică mai des
Fazanul ia răspuns.
(Baso)

Înainte de cititori, nu există o panoramă voluminică a asociațiilor și imaginilor, dar gândul cu anumite direcții se trezește. Poemele seamănă cu un desen monocrom de cerneală, fără detalii inutile. Doar câteva elemente selectate cu îndemânare contribuie la crearea unei imagini strălucitoare a toamnei târzii în laconism. Sentimentele unei tăceri înfiorătoare și liniștea tristă a naturii. Conturul luminos al imaginii posedă totuși o capacitate sporită și o mulțime cu profunzimea ei. Și chiar dacă numai natura este descrisă în poezie, atunci se simte starea sufletului poetului, singurătatea lui dureroasă.

Imaginația zboară a cititorului

Atractivitatea hokku constă în feedback-ul. Doar această formă de versuri vă permite să aveți oportunități egale cu scriitorii. Cititorul devine coautor. Și poate fi ghidat de imaginația ta în imaginea imaginii. Împreună cu poetul, cititorul trăiește tristețe, împărtășește o dorință și se pliază în profunzimea experiențelor personale. De-a lungul secolelor lungi de existență, hocheiul vechi nu a devenit mai puțin profund. Hokku japonez nu arată, dar sugestii și sugestii. Dorința sa pentru poetul decedat Issa exprimat în hokku:

Viața noastră este roșie.
Lăsați doar o picătură de rouă
Viața noastră - și totuși ...

Rosa este o metaforă a tranziției vieții. Budismul învață scurta și efemeritatea vieții umane și valoarea sa scăzută. Totuși, tatăl nu poate să se împace cu pierderea unui iubit și nu poate trata viața ca filozof. Tăcerea lui la sfârșitul stanzei vorbește mai multe cuvinte.

Nu conteaza in hokku

Un element obligatoriu al hokku-ului japonez este discordia și capacitatea de a continua în mod independent linia creatorului. Cel mai adesea versetul conține două cuvinte semnificative, iar restul sunt formalități și exclamații. Toate detaliile inutile sunt aruncate, lăsând fapte goale fără înfrumusețare. Mijloacele poetice sunt alese foarte puțin, pentru că, dacă este posibil, nu sunt folosite metafore și epitete. Se întâmplă, de asemenea, că poeziile japoneze de hokku sunt o metaforă extinsă, dar sensul direct se află în subtext.

De la miezul bujorului
Încet, albina ...
Ce reticență!

Basho a scris această poezie în momentul dezbinării cu casa prietenului său și a transmis în mod clar toate emoțiile.

Poziția japoneză a hocheiului a fost și rămâne o artă inovatoare care aparține oamenilor obișnuiți: comercianți, artizani, țărani și chiar cerșetori. Sentimentele sincere și emoțiile naturale inerente fiecărei persoane, reunesc reprezentanți ai diferitelor clase.